Looking at stars

-Uneori,dar prefer sa fie asa decat sa vada ce am ajuns.sopti oftand incet.Da,era mai bine atunci dar prefer viata asa cum e decat sa o schimb.

-Ai vrea să mai trăiești măcar pentru câteva clipe acele sentimente pline de bucurie? Pot să ți le readuc ... dar pentru câteva minute ... spuse aceasta oftând.

-Nu lasa,prefer doar amintirile nu vreau mai mult.sopti zambind calma si privi cerul ganditoare.Ofta incet inchizandu-si ochii.

-Cum dorești ... spuse aceasta închizând pumnul și acea bulă dispăru. Se pare că nu avusese să facă o faptă bună azi ... poate altă dată ...

-Dar multumesc oricum.sopti zambind calma si privind-o din nou pe fata.Era fericita pentru ce avea acum si nu prea vroia sa lase amintirile sa o dea peste cap.

-Da ... poate că ai dreptate ... spuse aceasta privind îngândurată totul. Ea chiar vroia să dispară de pe fața pământului. Nu mai suporta acea lume.

-De cat timp esti pe pamant?intreba fara sa se gandeasca,dar era curioasa de felul ei si o fascina ca vedea un inger in fata ei.

-De 4000 de ani, spuse aceasta printr-un oftat lung, cum îi stătea în fire mereu să facă. O perioadă lungă ... numai de ghimpi ... spuse aceasta

-Stiu ce vrei sa spui..sopti.Desi ea nu avea 4000 de ani dar avea si ea ceva acolo.Simtea ura fata de anumite perioade dar nu mai prea se gandea.

Vroia ca în acel moment să vină după ea și să o omoare. Să vină cineva și să o lase lată la pământ, astfel să nu se mai trezească. Nu mai era atentă la fată era în lumea coșmarurilor.

Ofta asezandu-se pe jos,cu spatele rezemat de trunchiul unui copac.Se simtea usor slabita dar nu o deranja lucrul acesta.

-Ai nevoie de sânge nu-i așa? o întreabă aceasta încă cu gândul departe. Nici nu realiza ce zicea ... știa doar că face ce e bine.

-Nu chiar,voi pleca in padure mai tarziu.spuse dand usor din umeri.Isi rezema mai bine spatele de trunchi si isi lasase capul pe spate inchizandu-si ochii.

În minte îi veneau toate amintirile. Se ridica de la sol fără să fie conștientă de toate astea. Era semn că nu putea să își controleze puterile.

Ofta muscandu-si incet buzele simtind sangele ei cald.Nu dadu atentie dar isi bea propriu sange fara sa vrea.Se concentra incercand sa nu se lase prada amintirilor.

Era destul de sus. Nu își dădea seama, dar se transformase în înger în toată firea. Se învârtea îăn aer, datorită transformării, având în jur o aură.

Isi ridica privirea privind-o soptind un wow.Nu putea spune ceva mai mult dar era total uimita vazand-o inger in intregime.

Nu putea să privească în jurul ei. Lumina era prea puternică. Și nu putea să își controleze puterile, era prea periculoasă acum, pentru cei din jur.

Continua sa stea acolo privind-o cum se transforma.Isi dorea intr-un fel ca si ea sa fie inger,sa nu mai poata rani oameni nevinovati.

În ceva timp, transformarea luă sfârșit și ea era în cădere liberă, neputând să își activeze aripile, vrând să zboare și să evite impactul, dar se gțndea că așa poate muri ... se lăsă în cădere.

Se ridica rapind prinzand-o inainte de a atinge pamanul.Nu stai cum dar ajunsese la timp,desi era destul de slabita.
-Esti bine?intreba usor ingrijorata.

Privea în jurul ei aeriană. Nu știa ce se întâmplă și cum a fost împactul. Nu mai știa nimic ... își pierduse memoria pentru puțin.

O lasase pe o banca stand langa ea privind-o.Nu stia cum o putea ajuta de aceasta data dar incerca sa faca tot posibilul.

Prive atotul în van. Deja începuse să fie un obicei.
-Ce s-a întâmplat? întreabă aceasta incet.

-Te-ai transformat,apoi ai cazut in gol si te-am prins inainte sa lovesti apmantul.spuse.