Treachery...

Nimic nu e mai bun decât un bol mare cu bomboane de ciocolată, telecomanda și un film bun! Stăteam întins pe canapeaua prea lungă pentru mine în pijamalele mele albe, tocmai ce se uscaseră și vroiam să le port pentru că aveam impresia că-mi poartă noroc. Schimbam haotic canalele de filme, puse in lista preferatelor , poate, doar poate găseam unul polițist sau Doctor Who, sau Anchetă Militară. Vroiam neapărat să văd unul dintre serialele acestea dar afurisiții îl puseseră în program tocmai la 10. Am oprit și eu pe ProTV la știri și am oftat. Ceasul arăta ora patru după-amiază și nu aveam deloc ce face.

Intru in living foarte tacut si cu castile de la mp3 in urechi fara sa observ ca mai era cineva prin preajma.Ma indrept cu pasi marunti spre fereastra deschizand-o.

Am simțit aerul ere și m-am ridicat. Am văzut o persoană lângă fereastră și m-am ridicat, m-am dus lângă el și am închis fereastra, privindu-l .
Nu e bine! Vrei să răcesc și să mă ai pe conștiință? am spus și m-am uitat pe fereastră.

Deodata intru si eu il living,usor somnoroasa si eram imbracata intr-un maieu alb si pantaloni scurti negri.Ma frec la ochii fara sa observ ca mai era cineva prin preajma si ma trantesc pe canapea.